MUGURII DE JNEAPAN (Pinus mugo turra, sin pinus montana mill)
Data: 10/02/2011
trimis de: Elena Piersinaru (farmacista) si prof. Stefan Staiculescu, membrii ai Asociatiei Eco Ruralis
Jneapanul este considerat coroana regala a golurilor alpine
Numai temerarii si cer care vor sa se spele pe fata direct cu picaturile de apa din nori pot ajunge acolo unde se gaseste jneapanul, adica dincolo de altitudinea de 2000 de metri. Vulturii si corbii, precum si orchestra ciocarliilor, sunt singurele pasari care se avanta spre astfel de inaltimi, palcurile de jenepenisi fiind micile piste de aterizare pentru pasaretul alpin.
Jneapanul sau pinul montan este un arbust tarator cu ramuri ascendente, cu aspect tufos, inalt pana la 1,5 – 2 metri si cu frunze aciculare lungi, grupate cate 2-3 intr-o teaca. Etajul alpin la care creste este la altitudine foarte inalta, dezvoltandu-se deasupra palcurilor de conifere, in mase compacte sau palcuri, vegetand intr-un climat rece, cu precipitatii abundente si vanturi puternice, de aceea tufele de jneapan sunt ascunse de zapada si in luna mai si chiar la inceput de iunie. Jneapanul se intalneste in tot lantul carpatic, cu deosebire in Muntii Rodnei, Calimani, Iezer-Papusa, Sebesului, Parangului, dincolo de statiunea Raca, precum si in Muntii Retezat. In masivul Bucegi, jneapanul este o specie ocrotita de lege.
Partea utilizata: mugurii de 2-4cm, care se rup prin rasucire si se aduna in galetuse sau chiar in galeti. Se pot culege cateva, dar numai cateva, din micile conuri de pe ramurile tinere, de marimea unei masline, care sunt adevarate depozitare de ulei volatil si de rezine. Este indicat sa avem cu noi o sticluta cu alcool sau cu spirt medicinal ca sa ne curatam din cand in cand mainile de rasinile prinse pe ele.
Se usuca numai la umbra si cat mai rapid cu putinta, in strat subtire, pe coli albe sau pe panza de bumbac sau canepa. Uscarea dureaza cam o luna, iar depozitarea sa se faca in pungi de hartie, in saculeti de panza de bumbac sau in cutii de carton.
Jneapanul este imbibat in ulei volatil, de tanin, de rezine si are din belsug si vitamina C.
CUM SE PREPARA SI ADMINISTREAZA MUGURII DE JENEPENI
TRATAMENTE INTERNE
Ca emolient si antiinflamator al aparatului respirator (bronsite, traheite, laringite si tuse de diferite etiologii).
Se foloseste sub forma de ceai, adica se pun 250ml de apa intr-un ibric, se pun 5-8 muguri de jneapan uscat si se aseaza la foc mic. Dupa ce a dat in 2-3 clocote se opreste focul si se lasa la infuzat 15 minute. Este bine sa se consume cu 1-3 feliute de lamaie si cu o lingura de miere de salcam, cat mai caldut posibil.
Ca antiinflamator al cailor urinare (pielite, cistite, uretrite si pentru revigorarea prostatei).
Se foloseste procedeul de mai sus, numai ca de aceasta data ceaiul este lasat sa fiarba 10 minute, se mai infuzeaza numai 5 minute, dupa care se strecoara si se bea cu inghitituri mici si rare. Se pot bea 2-3 ceaiuri pe zi.
Combate formarea pietrelor la rinichi si elimina nisipul
De cu seara se pun intr-o cana cu apa rece pana la 10 muguri de jenepeni pe care ii rupem in bucatele cat mai mici, amestecati cu 8-10 fructe de macese uscate si zdrobite bine. Se lasa la macerat pana dimineata. Se strecoara si se consuma pe stomacul gol cu inghitituri mici si rare. In maximum o luna de zile vom observa si constata, la urinare, cum ni se curata rinichii de nisip. Tratamentul trebuie sa dureze minimum 2 luni de zile.
Actiune farmacologica: emoilent si antiinflamator pentru aparatul respirator; antiinflamator al cailor urinare; antireumatismal; antiseptic si cicatrizant.
TRATAMENTE EXTERNE CU JNEAPAN
Actiune antireumatismala si intarirea ligamentelor
Insusi faptul ca mergem de doua, trei ori pe an ca sa recoltam mugurii de jneapan, in locurile unde se avanta numai vulturii, si ne ajuta deja la intarirea ligamentelor de la picioare si brate. Daca este o zi insorita iar crestele muntilor ne sunt primitoare si nu adie decat un zefir de vant, cautati si faceti-va un culcus, pe o patura la radacinile jnepenilor si atipiti, lasandu-va mangaiati de soarele frate cu crestele muntilor si patrunsi in toata vigoarea acestui arbust. O sa constatati pe loc o revigorare a intregului aparat locomotor, cum durerile de oase si articulatii s-au scurs in pamantul si locul unde ati dormit, iar verdele intens al jnepenilor va da tarie si tinerete.
Acasa, seara, inainte de culcare fierbeti pentru 5 minute in 2 litri de apa un pumn de muguri de jnepeni si imbaiati-va partile dureroase. Lichidul respectiv poate fi folosit de 2-3 ori, dupa o incalzire prealabila.
COSMETICA – Calmant al tenurilor inrosite, congestionate, iritate
Nici o alta planta medicinala nu ajuta atat de bine la diminuarea rosetei din obraji, la decongestionarea fetei si la indepartarea iritatiilor. Se fierb 5 minute in 100ml apa 20-25 de muguri de jneapan maruntiti. Se lasa la infuzat 20 de minute. Lichidul respectiv se strecoara si se fac lotionari ale tenului si ale partilor inrosite. Nu se spala fata decat a 2 a zi. Lichidul poate fi folosit pana la terminare.
SIROP PECTORAL SI RACORITOR
Siropul se face numai cu miere, fie de salcam, fie poliflora. Dar cea mai buna miere pentru un astfel de sirop este mierea de mana. Nu folositi zahar sub nici o forma, nici chiar zahar brun..
La un kilogram de muguri de jneapan proaspeti se adauga 4 kilograme de miere. Proportia fiind o parte muguri de jnepeni – 4 parti miere. Se pun in borcane de sticla inchise la culoare, iar daca nu avem din acestea, le invelim pe cele transparente in hartie colorata. Se lasa la macerat minimum 60 de zile, mestecand compozitia de cate ori aveti ocazia cu o lingura de lemn. Cand compozitia a ajuns destul de lichida, se strecoara prin tifon, se pune in sticlute de ½ 1 pastrandu-se la loc racoros sau la frigider. Mugurii de jnepeni ramasi pot fi foarte bine folositi in continuare, in ceai sau se toarna apa minerala peste 3 linguri de muguri si se consuma lichidul ca suc.
Siropul se consuma ca orice sirop, fie luat ca atare, cate o lingura pe zi, dupa mesele principale, fie diluat cu apa. Are valoare terapeutica asa cum are si echinaceea.
PRECAUTII MAJORE
Cand mergeti la recoltat de muguri de jnepeni, nu mergeti niciodata singuri, ci minimum 2-3 persoane, deoarece muntele ne ofera, cateodata, fel de fel de surprize neplacute, cum ar fi ciobanii cu oi care sunt pazite de caini nu prea prietenosi. Mergeti la recoltat, intotdeauna dupa ora 12, cand soarele este in crestere.
Jneapanul este considerat coroana regala a golurilor alpine
Numai temerarii si cer care vor sa se spele pe fata direct cu picaturile de apa din nori pot ajunge acolo unde se gaseste jneapanul, adica dincolo de altitudinea de 2000 de metri. Vulturii si corbii, precum si orchestra ciocarliilor, sunt singurele pasari care se avanta spre astfel de inaltimi, palcurile de jenepenisi fiind micile piste de aterizare pentru pasaretul alpin.
Jneapanul sau pinul montan este un arbust tarator cu ramuri ascendente, cu aspect tufos, inalt pana la 1,5 – 2 metri si cu frunze aciculare lungi, grupate cate 2-3 intr-o teaca. Etajul alpin la care creste este la altitudine foarte inalta, dezvoltandu-se deasupra palcurilor de conifere, in mase compacte sau palcuri, vegetand intr-un climat rece, cu precipitatii abundente si vanturi puternice, de aceea tufele de jneapan sunt ascunse de zapada si in luna mai si chiar la inceput de iunie. Jneapanul se intalneste in tot lantul carpatic, cu deosebire in Muntii Rodnei, Calimani, Iezer-Papusa, Sebesului, Parangului, dincolo de statiunea Raca, precum si in Muntii Retezat. In masivul Bucegi, jneapanul este o specie ocrotita de lege.
Partea utilizata: mugurii de 2-4cm, care se rup prin rasucire si se aduna in galetuse sau chiar in galeti. Se pot culege cateva, dar numai cateva, din micile conuri de pe ramurile tinere, de marimea unei masline, care sunt adevarate depozitare de ulei volatil si de rezine. Este indicat sa avem cu noi o sticluta cu alcool sau cu spirt medicinal ca sa ne curatam din cand in cand mainile de rasinile prinse pe ele.
Se usuca numai la umbra si cat mai rapid cu putinta, in strat subtire, pe coli albe sau pe panza de bumbac sau canepa. Uscarea dureaza cam o luna, iar depozitarea sa se faca in pungi de hartie, in saculeti de panza de bumbac sau in cutii de carton.
Jneapanul este imbibat in ulei volatil, de tanin, de rezine si are din belsug si vitamina C.
CUM SE PREPARA SI ADMINISTREAZA MUGURII DE JENEPENI
TRATAMENTE INTERNE
Ca emolient si antiinflamator al aparatului respirator (bronsite, traheite, laringite si tuse de diferite etiologii).
Se foloseste sub forma de ceai, adica se pun 250ml de apa intr-un ibric, se pun 5-8 muguri de jneapan uscat si se aseaza la foc mic. Dupa ce a dat in 2-3 clocote se opreste focul si se lasa la infuzat 15 minute. Este bine sa se consume cu 1-3 feliute de lamaie si cu o lingura de miere de salcam, cat mai caldut posibil.
Ca antiinflamator al cailor urinare (pielite, cistite, uretrite si pentru revigorarea prostatei).
Se foloseste procedeul de mai sus, numai ca de aceasta data ceaiul este lasat sa fiarba 10 minute, se mai infuzeaza numai 5 minute, dupa care se strecoara si se bea cu inghitituri mici si rare. Se pot bea 2-3 ceaiuri pe zi.
Combate formarea pietrelor la rinichi si elimina nisipul
De cu seara se pun intr-o cana cu apa rece pana la 10 muguri de jenepeni pe care ii rupem in bucatele cat mai mici, amestecati cu 8-10 fructe de macese uscate si zdrobite bine. Se lasa la macerat pana dimineata. Se strecoara si se consuma pe stomacul gol cu inghitituri mici si rare. In maximum o luna de zile vom observa si constata, la urinare, cum ni se curata rinichii de nisip. Tratamentul trebuie sa dureze minimum 2 luni de zile.
Actiune farmacologica: emoilent si antiinflamator pentru aparatul respirator; antiinflamator al cailor urinare; antireumatismal; antiseptic si cicatrizant.
TRATAMENTE EXTERNE CU JNEAPAN
Actiune antireumatismala si intarirea ligamentelor
Insusi faptul ca mergem de doua, trei ori pe an ca sa recoltam mugurii de jneapan, in locurile unde se avanta numai vulturii, si ne ajuta deja la intarirea ligamentelor de la picioare si brate. Daca este o zi insorita iar crestele muntilor ne sunt primitoare si nu adie decat un zefir de vant, cautati si faceti-va un culcus, pe o patura la radacinile jnepenilor si atipiti, lasandu-va mangaiati de soarele frate cu crestele muntilor si patrunsi in toata vigoarea acestui arbust. O sa constatati pe loc o revigorare a intregului aparat locomotor, cum durerile de oase si articulatii s-au scurs in pamantul si locul unde ati dormit, iar verdele intens al jnepenilor va da tarie si tinerete.
Acasa, seara, inainte de culcare fierbeti pentru 5 minute in 2 litri de apa un pumn de muguri de jnepeni si imbaiati-va partile dureroase. Lichidul respectiv poate fi folosit de 2-3 ori, dupa o incalzire prealabila.
COSMETICA – Calmant al tenurilor inrosite, congestionate, iritate
Nici o alta planta medicinala nu ajuta atat de bine la diminuarea rosetei din obraji, la decongestionarea fetei si la indepartarea iritatiilor. Se fierb 5 minute in 100ml apa 20-25 de muguri de jneapan maruntiti. Se lasa la infuzat 20 de minute. Lichidul respectiv se strecoara si se fac lotionari ale tenului si ale partilor inrosite. Nu se spala fata decat a 2 a zi. Lichidul poate fi folosit pana la terminare.
SIROP PECTORAL SI RACORITOR
Siropul se face numai cu miere, fie de salcam, fie poliflora. Dar cea mai buna miere pentru un astfel de sirop este mierea de mana. Nu folositi zahar sub nici o forma, nici chiar zahar brun..
La un kilogram de muguri de jneapan proaspeti se adauga 4 kilograme de miere. Proportia fiind o parte muguri de jnepeni – 4 parti miere. Se pun in borcane de sticla inchise la culoare, iar daca nu avem din acestea, le invelim pe cele transparente in hartie colorata. Se lasa la macerat minimum 60 de zile, mestecand compozitia de cate ori aveti ocazia cu o lingura de lemn. Cand compozitia a ajuns destul de lichida, se strecoara prin tifon, se pune in sticlute de ½ 1 pastrandu-se la loc racoros sau la frigider. Mugurii de jnepeni ramasi pot fi foarte bine folositi in continuare, in ceai sau se toarna apa minerala peste 3 linguri de muguri si se consuma lichidul ca suc.
Siropul se consuma ca orice sirop, fie luat ca atare, cate o lingura pe zi, dupa mesele principale, fie diluat cu apa. Are valoare terapeutica asa cum are si echinaceea.
PRECAUTII MAJORE
Cand mergeti la recoltat de muguri de jnepeni, nu mergeti niciodata singuri, ci minimum 2-3 persoane, deoarece muntele ne ofera, cateodata, fel de fel de surprize neplacute, cum ar fi ciobanii cu oi care sunt pazite de caini nu prea prietenosi. Mergeti la recoltat, intotdeauna dupa ora 12, cand soarele este in crestere.