Cum a ajuns Romînia noul El Dorado al europenilor
Sursa: romanialibera.ro
Atrași de prețul scăzut al terenurilor agricole, mulți europeni vin să-și înființeze exploatări agricole în România. Ei ajută astfel la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică, scrie money.ro, citând unarticol publicat luni în ziarul Le Monde.
În 2009, Maxime Laurent, 19 ani, a ieșit cu bacalaureatul în buzunar din liceul agricol Nermont Châteaudun (Eure-et-Loir). O lună mai târziu, el își încarcă ultimele camioane cu mașini agricole. Direcția România, mai exact Măceșu de Sus, un sat din sud-vestul țării.
Cazul lui Maxime Laurent este departe de a fi unul izolat: România, cu circa 15 milioane de hectare de teren arabil, este pe cale să devină noul Eldorado al agricultorilor în Europa. Mii de francezi, italieni, spanioli, britanici, germani, danezi își fac bagajele și gonesc spre această țară intrată în Uniunea Europeana în 2007, în scopul de a implanta ferme.
Maxime, care este destinat din copilărie să fie agricultor, nici că putea spera mai bine. 'Aici, la 19 ani, m-am trezit la cârma unei ferme de peste 1400 de hectare. Pentru a face în Franța ceea ce am făcut în trei ani în România, ar fi trebuit două sau trei generații'.
La Măceșu de Sus, el cultivă grâu, orz, floarea soarelui și rapiță. Åži are gânduri mari. Va beneficia în curând de fondurile Comisiei Europene destinate modernizării României. Proiectul lui îi va permite să crească cu 7 000 de tone capacitatea de stocaj și să irige 500 de hectare de terenuri suplimentare.
În ciuda dificultăților, el nu are regrete. 'Primele luni eram cam depășit, povestește tânărul. Dar dacă aș fi rămas în Franța, ce aș fi făcut azi? Mi-aș fi terminat studiile și aș fi găsit de lucru pentru 1 200 de euro pe lună. Platești o chirie, manânci, te îmbraci și la sfârșitul lunii nu mai ai nimic. Asta nu-i viață'.
Imposibil să traversezi România fără sa dai de acești fermieri veniți din Vest care reinventează agricultura țării, arată Le Monde. Datorită științei și investițiilor acestora, agricultura românească a înregistrat în 2011 o creștere de 11%, și este doar un început. S-a terminat cu terenurile lăsate în paragină și cu sentimentul de pustietate la țară.
Românii își vând acum terenurile agricole pentru 2 000 de euro hectarul în medie, un preț imbatabil în UE. Subvențiile europene se ridică la 180 de euro pe hectar, jumătate din suma care poate fi obținută în Europa de Vest. Dar din 2014, noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să pună la același nivel vestul și estul Europei.
Pentru a cumpăra în România, un agricultor occidental este obligat să creeze o societate în țară, dar, din 2014, orice persoană cu reședința în UE va putea cumpăra terenuri direct. Iată de ce fermierii se grăbesc să cumpere înainte ca speculația să facă prețurile să explodeze.
Cei mai grăbiți sunt elvețienii, care nu mai au mijloacele să plătească mai multe zeci de mii de euro un hectar de pământ elvetic. La Firiteaz, un mic sat din vestul țării, familia Hani, originară din cantonul Lucerna, a venit împreună cu vreo zece ani în urmă: tatăl, mama, doi copii și doi nepoți. Ei au cumpărat 800 de hectare de teren.
'În Europa de Vest, nu mai este loc pentru tineri, regretă Christian Hani, 29 de ani. Aici se poate construi ceva de la zero. Cred că pentru noi, tinerii, este foarte important să creăm ceva nou'.
Atrași de prețul scăzut al terenurilor agricole, mulți europeni vin să-și înființeze exploatări agricole în România. Ei ajută astfel la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică, scrie money.ro, citând unarticol publicat luni în ziarul Le Monde.
În 2009, Maxime Laurent, 19 ani, a ieșit cu bacalaureatul în buzunar din liceul agricol Nermont Châteaudun (Eure-et-Loir). O lună mai târziu, el își încarcă ultimele camioane cu mașini agricole. Direcția România, mai exact Măceșu de Sus, un sat din sud-vestul țării.
Cazul lui Maxime Laurent este departe de a fi unul izolat: România, cu circa 15 milioane de hectare de teren arabil, este pe cale să devină noul Eldorado al agricultorilor în Europa. Mii de francezi, italieni, spanioli, britanici, germani, danezi își fac bagajele și gonesc spre această țară intrată în Uniunea Europeana în 2007, în scopul de a implanta ferme.
Maxime, care este destinat din copilărie să fie agricultor, nici că putea spera mai bine. 'Aici, la 19 ani, m-am trezit la cârma unei ferme de peste 1400 de hectare. Pentru a face în Franța ceea ce am făcut în trei ani în România, ar fi trebuit două sau trei generații'.
La Măceșu de Sus, el cultivă grâu, orz, floarea soarelui și rapiță. Åži are gânduri mari. Va beneficia în curând de fondurile Comisiei Europene destinate modernizării României. Proiectul lui îi va permite să crească cu 7 000 de tone capacitatea de stocaj și să irige 500 de hectare de terenuri suplimentare.
În ciuda dificultăților, el nu are regrete. 'Primele luni eram cam depășit, povestește tânărul. Dar dacă aș fi rămas în Franța, ce aș fi făcut azi? Mi-aș fi terminat studiile și aș fi găsit de lucru pentru 1 200 de euro pe lună. Platești o chirie, manânci, te îmbraci și la sfârșitul lunii nu mai ai nimic. Asta nu-i viață'.
Imposibil să traversezi România fără sa dai de acești fermieri veniți din Vest care reinventează agricultura țării, arată Le Monde. Datorită științei și investițiilor acestora, agricultura românească a înregistrat în 2011 o creștere de 11%, și este doar un început. S-a terminat cu terenurile lăsate în paragină și cu sentimentul de pustietate la țară.
Românii își vând acum terenurile agricole pentru 2 000 de euro hectarul în medie, un preț imbatabil în UE. Subvențiile europene se ridică la 180 de euro pe hectar, jumătate din suma care poate fi obținută în Europa de Vest. Dar din 2014, noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui să pună la același nivel vestul și estul Europei.
Pentru a cumpăra în România, un agricultor occidental este obligat să creeze o societate în țară, dar, din 2014, orice persoană cu reședința în UE va putea cumpăra terenuri direct. Iată de ce fermierii se grăbesc să cumpere înainte ca speculația să facă prețurile să explodeze.
Cei mai grăbiți sunt elvețienii, care nu mai au mijloacele să plătească mai multe zeci de mii de euro un hectar de pământ elvetic. La Firiteaz, un mic sat din vestul țării, familia Hani, originară din cantonul Lucerna, a venit împreună cu vreo zece ani în urmă: tatăl, mama, doi copii și doi nepoți. Ei au cumpărat 800 de hectare de teren.
'În Europa de Vest, nu mai este loc pentru tineri, regretă Christian Hani, 29 de ani. Aici se poate construi ceva de la zero. Cred că pentru noi, tinerii, este foarte important să creăm ceva nou'.
